Page 204 - Romania 100 (ro)
P. 204

           Iosif Sîrbu, primul aur olimpic
1952 este un an de referință pentru sportul românesc olimpic. După 50 de ani de întreceri în arena olimpică, timp în care nu ne surâsese decât argintul și bronzul, la Helsinki, Iosif Sârbu a reușit să obțină aurul la proba
de armă liberă calibru redus, 40 de focuri, poziţia culcat. Într-o dispută demnă de o arenă olimpică, românul, cu un punctaj de 400, același cu un alt sportiv, a trebuit să mai aștepte până juriul a numărat gloanțele trimise cel mai aproape de centrul țintei. Așa s-a născut primul aur olimpic în istoria sportului românesc!
Iolanda Balaş, atleta de aur a României
8 septembrie 1960, stadionul Olimpico din Roma, finala olimpică a probei de săritură în înălţime. Ştacheta este ridicată la 1,73. O singură atletă reușește să o treacă, și asta din prima
încercare. Iolanda Balaş, în entuziasmul mulțimii, își continua, de una singură, călătoria maies- tuoasă până la 1,85. Patru ani mai tarziu, la Tokyo, sărea 1,91. Restul concurentelor s-au oprit la 1,81. Timp de nouă ani, între 1957 și 1966, a triumfat în 154 de întreceri consecutive, o premieră în competiţiile de atletism.
România reinventează handbalul
Pe 12 martie 1961, echipa naţională masculină de
handbal a României începe călătoria fantastică pe terenul
de handbal, câştigand pentru prima oară Campionatul Mondial, după o finală cu selecţionata Cehoslovaciei
(9-8 după prelungiri). Până în 1974 mai câștiga de încă trei ori campionatul mondial, în 1964,
în dauna Suediei (în finală, 25- 22), la turneul final din 1970, în Franţa, împotriva Germaniei de Est, 13-12 după prelungiri, într-o finală dramatică, iar în 1974, tot în dauna Germaniei de Est, ţara gazdă (cu scorul de 14-12). Printre eroii ultimei ediţii: Cristian Gaţu, Cornel Penu, Ştefan Birtalan, Gheorghe Gruia, Ghiţă Licu, Valentin Samungi.
Patzaichin, primul sportiv român care primeşte Ordinul Olimpic Colanul de Platină
Aventura celui care va influența întrecerile de caiac-canoe a început în 1968, la 18 ani, când Ivan Patzaichin cucerea, alături de Serghei Covaliov, în proba de dublu, primul aur olimpic, la ediţia organizată în Mexico City.
A rămas legendar momentul din calificările de la simplu, când Ivan Patzaichin a fost nevoit
să vâslească o bună bucată
din cursă cu pagaia ruptă. A fost descalificat, dar în urma
protestelor i-a fost acceptată participarea în recalificări. A câștigat finala olimpică în stil de mare campion, la pas, în faţa lui Tamas Wichmann (Ungaria) şi a lui Detlef Lowe (Germania de Vest).
Pe lângă cele şapte medalii olimpice (patru de aur şi trei
de argint), Patzaichin a mai cucerit alte 22 de medalii la Campionatele Mondiale de caiac- canoe (nouă de aur, patru de argint şi nouă de bronz).
În 1990, a devenit singurul sportiv român căruia i s-a decernat, din partea Comitetului Internaţional Olimpic, cea mai înaltă distincţie.
Elisabeta Lipă, regina canotajului mondial
În 1984, o tânără de numai 19 ani, participând pentru prima oară la o ediţie a Jocurilor Olimpice, câştigă medalia de aur la proba de dublu vâsle, alături de Marioara Popescu.
La Barcelona, Elisabeta Lipă
era considerată mare favorită
la medalia de aur, în proba la care cucerise aurul la Mondialele din 1989 şi argintul la cele din 1991. Canotoarea noastră triumfă, învingându-le în finală pe Annelies Bredael (Belgia) şi pe Silken Laumann (Canada), cea din urmă fiind campioana
   204
FOTO: AGERPRES
FOTO: AGERPRES
FOTO: AGERPRES





































































   202   203   204   205   206