Page 203 - Romania 100 (ro)

Centenarul
sportului românesc
Un secol de Românie frumoasă ar trebui sărbătorit şi prin prisma sportului, eterna întrecere a omului
cu propriile sale limite, spre mirarea zeilor şi încântarea semenilor. Clipe de eternitate, de bucurie neînăbuşită,
de adorare şi de lacrimi de fericire, sportul a însoțit poporul român în istoria sa în ultima sută de ani. Încercarea noastră, aproape imposibilă, de a reda măreția sportului pentru români,
are doar meritul profan
de a nu uita la an centenar
o fărâmă din bucuria şi fericirea unui popor prea greu încercat de istorie. Am lăsat cronologia să dicteze acest material, iar exemplele alese nu sunt semnificative
în singularitatea lor, ci doar ca împlinire a întregului sport românesc.
Nadia, zeița care a amuțit
lumea
În anul 1976, la doar 14 ani, Nadia Comăneci a strălucit
la Jocurile Olimpice de la Montreal, devenind prima gimnastă care primeşte nota 10. În acea zi, pe tabelă era arătată nota 1,00, semnul unui nou început în gimnastica feminină mondială. Nimeni nu se aştepta ca o gimnastă să reuşească un exerciţiu perfect. Performanţa a fost repetată încă de şase
ori, lumea gimnasticii urmărind stupefiată zeița coborâtă pe pământ.
Nu o spunem noi, o spunea atunci Daily Mirror referindu-se la performanţa adolescentei de 14 ani: ”Calificativul maxim obţinut de Nadia Comăneci deschide o epocă nouă în istoria gimnasticii mondiale. De acum încolo, se va vorbi despre gimnastica dinainte şi de după Nadia Comăneci.” Este recunoscută în întreaga lume, mulţi considerând-o cea mai bună gimnastă din istorie, dar pentru români va râmăne în memorie drept „Zeiţa de la Montreal”.
203
FOTO: AGERPRES