Page 199 - Romania 100 (ro)

Portul popular
Poate elementul cel mai important care leagă tradiția în Maramureș este portul popular, care nu lipsește de la nici o sărbatoare a comunității, ce promovează respectul pentru datinile și obiceiurile străvechi. Portul popular din Maramureș are numeroase note de sobrietate, frumusețe și
vechime. Reprezintă o sinteză a continuității, a respectului pentru frumos și a curățeniei oamenilor care trăiau în comunitate. Păstrând tradiții care se pierd
în timp, piesele din costumul popular sunt făcute cu migală
și dăruire. În trecut, modelele și gama coloristică erau conservate de către fiecare comunitate, alcătuind o specificitate locală, prin care se transmiteau mesaje cu ajutorul unor simboluri. Încă se mai păstrează și astăzi aceste elemente de identificare a comunităților sătești, chiar dacă mai puțin vizibil pentru ochiul neavizat.
Poarta maramureşeană
Este emblema și recunoșterea ținutului ca zonă culturală. Turistul obişnuit ştie că atunci când zăreşte aceste porţi se află în Maramureş. Porțile de lemn ale gospodăriilor tradiționale
din Maramureș sunt situate îndeosebi în satele de pe văile Mara, Cosău și Iza, dar și în unele
localități din Țara Lăpușului. Ce semnifică porţile? Care este simbolul lor? Gospodăria este un spațiu important, sacru, în folclorul maramureșean. Plecarea la muncile câmpului și revenirea seara se face pe sub această poartă care semnifică deopotrivă mândrie, datorie asumată și o victorie asupra cotidianului și rutinei de zi cu
zi. Un rămas bun când țăranul pleca la muncă și o binețe, o binecuvântare când revenea în sânul familiei, al gospodăriei, al intimității sale.
Arta lemnului
Lemnul a constituit, secole de-a rândul, principala materie primă a românilor, fiind folosit pentru construcțiile gospodărești sau la confecționarea uneltelor, obiectelor și ustensilelor casnice, a pieselor de mobilier. Nu există categorie de obiecte uzuale
la care lemnul să nu fie folosit ca materie primă. Din aceste categorii amintim fântâna, primordială pentru existența omului pe pământ și pridvorul, un element interesant al caselor țărănești, el fiind prezent în multe regiuni, în Maramureș fiind frumos și estetic inclus în ansamblul casei.
Respectul pentru credinţă în Maramureş îl observăm şi din faptul că atunci când omul trece pe lângă o troiţă se descoperă,
făcându-şi semnul crucii, mai ales cei vârstnici şi femeile. Troiţele sunt amplasate la bifurcaţii sau intersecţii, unde se crede că spiritele răului au puteri sporite şi pot pune stăpânire pe drumeţi, rolul lor fiind de a alunga spiritele rele.
Cimitirul vesel de la Săpânța
Cimitirul Vesel din localitatea Săpânța, județul Maramureș, este faimos pentru crucile din lemn ale mormintelor
viu colorate, picturile naive reprezentând scene din viața
și ocupația persoanelor decedate. Pe unele cruci există versuri în care sunt amintite, deseori cu nuanțe umoristice, satirice, persoanele respective cu faptele lor, cu caracterul și comportamentul lor. Cimitirul Vesel, monument cultural protejat de către UNESCO, a captat atenția prin originalitate și chiar exclusivism, cunoscut fiind faptul că este singurul loc de acest fel din lume în care nu știi dacă să plângi sau să râzi.
Bisericile din lemn
maramureşene
Bisericile maramureşene din lemn şi-au câştigat demult o faimă binemeritată, atât în rândul specialiştilor, cât şi în rândul publicului larg din multe ţări ale lumii. Pentru noi, aceste admirabile edificii prezintă un interes cu atât mai mare, cu cât ele se leagă nemijlocit de arta construcţiilor ţărăneşti româneşti, unitatea casă- biserică, din punct de vedere arhitectonic, fiind o dovadă a vechimii artei de a construi pe teritoriul românesc.
199