Page 19 - Romania 100 (ro)

norme interne, noua aşezare a României
a fost consacrată succesiv prin accederea la instituțiile fundamentale ale spațiului european şi euroatlantic: Consiliul Europei, Organizația Tratatului Nord-Atlantic
şi Uniunea Europeană, în paralel cu deschiderea drumului spre prosperitate economică, spre dezvoltare socială şi consacrare culturală.
Plasarea României sub umbrela acestor structuri cu vocație simultan economică, politică și securitară, definește în fapt profilul geopolitic actual al țării noastre, deschizând drumul spre realitatea potențială a viitoarelor decenii și secole de existență.
Unde vrem să ajungem
Pornind de la aceste considerații, inerent subiective și parțiale, este momentul să ne întrebăm unde vrem să ajungem. Altfel spus, știind cum am trăit ultimul secol, ne întrebăm legitim cum am vrea să-l trăim pe cel care urmează, deci cum dorim să ne apropiem de cel de-al doilea Centenar.
În primul rând, desigur, mai împăcați cu noi înşine. Mai decişi să aşezăm înainte ceea
ce ne uneşte decât ceea ce ne dezbină.
Mai înclinați să evidențiem ceea ce este de evidențiat în ce ne priveşte, ceea ce am făcut şi putem face pe mai departe în regiunea noastră şi în lume.
Avem nevoie de un nou proiect de țară, ambițios, dar realist. Orice amânare în elaborarea și rafinarea acestui proiect ar duce la valorificarea insuficientă sau ineficientă a resurselor de care dispunem, la un preț pe care urmează să-l plătim nu atât noi, cât generațiile care ne vor urma. Trebuie să abandonăm paradigma progresului prin încercare și eroare în favoarea unei paradigme a raționalității în definirea scopurilor și a mijloacelor.
Obiectivele sunt cel mai uşor de identificat şi, în fapt, în linii generale, le cunoaştem. Succint, este vorba de dobândirea unui nou profil de țară, care să corespundă statutului României, acela de a fi cea de-a şaptea țară
a Uniunii Europene, în termenii teritoriului şi al populației, în curând cea de a şasea, după plecarea Marii Britanii din Uniune. Să dăm consistență acestui clasament, mai curând geografic, în termenii economici cei mai apropiați ai PIB pe cap de locuitor şi ai calității vieții.
Să ne deschidem accesul la autentică prosperitate economică, prin reducerea
și, în final, eliminarea decalajelor care ne separă încă de țările europene cele mai avansate. Avem resursele necesare în această direcție, iar cea mai importantă dintre ele
este inteligența și capacitatea de învățare și adaptare la nou a românilor.
Creşterea puterii economice, împreună cu respectarea loială a regulilor jocului şi a angajamentelor asumate, atrage după sine creşterea capacității de influențare a deciziilor în interiorul organizațiilor
şi structurilor de care aparținem, în
plan regional, european şi global. Miza schimbărilor care se petrec continuu în jurul nostru este atât de mare încât nu ne permitem să avem comportamentul unor simpli spectatori, ci trebuie să aspirăm la calitatea de actori autentici.
Apartenența la NATO și la Uniunea Europeană, a cărei dimensiune de apărare și securitate se va amplifica, Parteneriatul Strategic cu SUA, politica neabătută de respectare a valorilor și normelor multilateralismului, conferă României cel mai ridicat grad de securitate din istoria sa. Nimic însă nu trebuie luat drept garantat într-o lume precum cea în care trăim, în care riscurile, provocările și amenințările se diversifică, se amplifică și devin tot mai sofisticate. Terorismul motivat politic și religios, amenințările tot mai frecvente la adresa securității cibernetice
a persoanelor, instituțiilor și chiar statelor, tendința de soluționare a situațiilor conflictuale prin mijloace hibride, militare și non-militare, convenționale și neconvenționale, sunt și
vor rămâne aspecte ale peisajului geopolitic internațional. Această realitate ne obligă să intensificăm eforturile spre asigurarea propriei securități și a securității familiei de valori de care aparținem.
19