Page 113 - Excelenta pentru Viitor, Sectiunea Industrie & Servicii

de la noul parteneriat între Europa şi fermieri, conform reformei Politicii Agricole Comune și a bugetului agricol european pentru perioada 2014 – 2020, urmărind, cu prioritate, garantarea securității și siguranței alimentare, ca și condiție primordială a bunăstării populației României, pe de o parte, și capacitatea de a deveni un furnizor de securitate alimentară prin realizarea unui excedent calitativ pentru export.
Când vorbim astăzi de industria alimentară ne referim în special la 3 domenii majore, la care am adăugat domeniul băuturilor nealcoolice, astfel: ß industria cărnii și a preparatelor din carne, care prin cele peste 100 de companii din domeniu a realizat în 2018 afaceri totale de peste 14 miliarde de lei (aproximativ 2,8 miliarde de euro),
ßindustria de morărit și panificație, cu peste 60 firme active și cu un aport de peste 5 miliarde, în anul 2018, aproximativ 1,2 miliarde euro.
ß industria laptelui și a produselor lactate, cu afaceri totale de aproape
5 miliarde de lei în 2018, peste 1 miliard de euro, derulate în peste 45 de companii.
ß industria băuturilor răcoritoare nealcoolice și a apelor minerale, cu
o valoare de peste 5,5 miliarde de lei (peste 1 miliard de euro), la nivelul anului 2018.
România este o țară atractivă pentru marii producători externi datorită unor factori intrinseci care se vor menține probabil și în viitorul apropiat. În primul rând, fiscalitatea redusă în acest domeniu, dublată de prețuri mari, poate prea mari, comparabile cu cele din UE. La acestea se adaugă și consumul
de alimente substanțial, nu neapărat rațional specific poporului român. Consumul irațional nu ține neaparat de politica nutriționistă, cât mai ales de faptul ca încă se mai cumpără și se aruncă multă mâncare neconsumată. Recenta problemă ridicată de unele țări din centrul și estul Europei, în
special Polonia, care și-a făcut o strategie națională de combatere și este portavocea numărul 1 în Europa o reprezintă dublul standard de calitate între produsele comercializate în vest și în est de marile lanțuri alimentare.
O problemă serioasă, care a primit
o reacție profesionistă și din partea Guvernului României și care este departe de a se încheia. Problema
în sine ridică o oportunitate majoră
pe care guvernanții au înțeles-o și pe care o promovează din ce în ce mai mult, reîntoarcerea spre producţia alimentară autohtonă, „made in Romania” sau spre produsele agricole certificate. Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a pus la dispoziția potențialilor beneficiari o aplicație telefonică mobilă privind catalogul produselor agricole certificate. Călătorul turist are la dispoziție mii
de comercianți din întrega țară și
nu numai, de unde poate cumpăra,
în pereglinările sale, produse agroalimentare de calitate.
A doua oportunitate va ține de ridicarea calității produselor și a urmăririi acestei calități, ceea ce va avea ca rezultat o piață agroalimentară de calitate. Statistica anului 2018, chiar dacă oferă încă un deficit comercial negativ în domeniul agricol, arată că România este pe un drum bun. Este nevoie, în continuare, de investiții în domeniul produselor agroalimentare, de măsuri și politici coerente, dar experiența ultimilor ani, chiar dacă sinuoasă,
este pozitivă. Piața produselor agroalimentare bio, încă o nișă puțin exploatată, sau posibilitatea de a prelucra produsele alimentare, sunt provocări interesante ale căror efecte se vor vedea în viitor.
Spre exemplu, la nivelul anului 2018, ţara noastră a înregistrat un deficit de 1,153 miliarde de euro în comerțul cu produse alimentare, în creștere cu 35,1%, față de anul 2017, când
a consemnat 853,9 milioane de euro, conform datelor furnizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). În 2018, exporturile
s-au majorat cu 4,1%, totalizând 6,488 miliarde de euro, dar importurile au înregistrat o creștere cu 7,9%, până
la 7,641 miliarde de euro. Exporturile către țările Uniunii Europene au totalizat 4,5 miliarde de euro, iar către țările extracomunitare au fost de 1,98 miliarde de euro. În ceea ce priveşte importurile de produse agroalimentare din Uniunea Europeană, România a cheltuit anul trecut 6,42 miliarde de euro, iar pentru produsele aduse din țările terțe aproximativ 1,21 miliarde de euro.
Conform MADR, în 2018, grâul a deținut ponderea principală în sectorul exporturilor (16,1%), cu încasări ce
s-au ridicat la 1,037 miliarde de
euro la un volum total exportat de 5,886 milioane de tone, încasările
fiind similare celor din anul trecut. Porumbul a fost al doilea produs ca importanţă în clasamentul exporturilor agroalimentare. Acesta a avut cea mai mare creștere. Veniturile s-au majorat cu 139,5 milioane de euro, până la un total de 869,3 milioane de euro, iar cantitatea livrată a fost mai mare cu 24% fata de 2017, cu un total de 4,680 milioane de tone. Totodată, în 2018, a crescut exportul de semințe de floarea- soarelui, cu un avans valoric de 115,1 milioane de euro (total 638,8 milioane de euro) şi cantitativ cu 29,3%, până la 1,726 milioane de tone.
113